brevet de invenție
document eliberat de o instituție specializată (în cazul României - OSIM), care conferă monopolul de exploatare a unei invenții autorului acesteia.
Termeni explicați pe înțelesul tuturor. Caută după cuvânt cheie sau navighează alfabetic.
document eliberat de o instituție specializată (în cazul României - OSIM), care conferă monopolul de exploatare a unei invenții autorului acesteia.
loc unde se păstrează și se arhivează invențiile brevetate.
vezi: act de identitate.
obligație de comportare conformă cu regulile de conviețuire; – convingerea unei persoane că acționează conform legii.
mijloc de rezolvare pașnică a diferendelor dintre state, constând în demersuri diplomatice întreprinse de un al treilea stat.
lucru care are o așezare fixă, stabilă și care, așadar, nu poate fi mutat dintr-un loc în altul, fără să-și piardă destinația inițială sau identitatea.
Act procesual prin care o persoană este chemată în fața autorității.
Încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului.
birou în care se face cercetarea și trierea probelor de acuzare, condus de un judecător de instrucție.
formă de inventar funciar, alcătuit dintr-un registru public (registru cadastral) și în planuri care cuprind datele privitoare la toate imobilele situate pe o anumită regiune.
lucrători calificați și permanenți dintr-o anumită ramură de activitate.
(despre legate, donații etc.) care nu (mai) are putere legală.
încetarea valabilității unui tratat ca urmare a faptului că nici una din părți nu îl mai aplică sau nu îl recunoaște, dată fiind apariția unei situații care face imposibilă executarea sa (vezi și abrogare).
mijloc pus la dispoziția părții interesate și a procurorului, prin care o hotărâre judecătorească este supusă verificării unei instanțe superioare sau este reexaminată chiar de instanța care a pronunțat-o.
cale de atac îndreptată împotriva unor hotărâri judecătorești definitive.
stabilirea caracterului penal al unei fapte și încadrarea acesteia în textul de lege care o prevede și o pedepsește.
(despre infracțiuni) săvârșit în împrejurări speciale, bine precizate.
infracțiune care constă în atingerea adusă demnității unei persoane prin punerea în sarcina acesteia a unor fapte false.
spargere, furt prin efracție.
putere legală a unei persoane fizice de a avea drepturi și obligații sociale sau dea încheia acte juridice valabile.
Lasă numele, prenumele și numărul tău. Te sunăm cât putem de curând — gratuit, fără obligații.