T
titlu executor
titlu sau act care îi permite beneficiarului să recurgă la executare silită.
Bibliotecă · Unelte juridice
Glosar juridic
Termeni explicați pe înțelesul tuturor. Caută după cuvânt cheie sau navighează alfabetic.
T
traducător autorizat
persoană abilitată să efectueze traduceri de acte, de documente oficiale etc.
T
traducere autorizată
traducere făcută cu asentimentul autorului și aprobată de acesta; - traducere (de acte, documente oficiale) a cărei conformitate cu originalul este recunoscută de instituțiile statului.
T
trafic de copii
trafic de persoane în care victimele sunt copii.
T
trafic de influență
infracțiune care constă în primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase săvârșită de o persoană care are sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să întreprindă a anumită acțiune.
T
transcriere
trecere într-un registru special a elementelor esențiale ale unui act juridic privitor la dobândirea, transmiterea sau stingerea unor drepturi reale imobiliare.
T
transmisiune
trecere a unui bun, a unui drept de la o persoană la alta.
T
tranzacție
convenție prin care părțile urmăresc evitarea ori stingerea unui litigiu existent între ele, făcându-și în acest scop concesii reciproce.
T
tranzacție imobiliară
act formal reglementat prin contracte legale și realizat în conformitate cu legislația imobiliară, care implică transferul sau acordarea drepturilor de proprietate, posesie, folosință sau dispoziție asupra unui imobil(d), prin intermediul unor documente autentificate, cum ar fi actele de vânzare-cumpărare, închiriere, schimb sau donație.
T
tribunal
organ de jurisdicție care rezolvă litigiile dintre persoanele fizice sau dintre acestea și persoanele juridice, precum și unele recursuri (extraordinare); - complet care judecă o cauză, un proces. Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene - instanță specializată a UE cu rolul de a prelua o parte din atribuțiile Tribunalului de Primă Instanță și anume cele care conferă competențe în ceea ce privește judecarea disputelor dintre UE și funcționarii săi publici. Tribunalul Penal Internațional - vezi Curtea Penală Internațională.
T
Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene
instanță specializată a UE cu rolul de a prelua o parte din atribuțiile Tribunalului de Primă Instanță și anume cele care conferă competențe în ceea ce privește judecarea disputelor dintre UE și funcționarii săi publici.
T
Tribunalul Penal Internațional
vezi Curtea Penală Internațională.
T
trimitere în judecată
actul prin care procurorul decide să sesizeze instanța de judecată cu privire la o persoană acuzată de săvârșirea unei infracțiuni, considerând că există suficiente probe pentru a susține acuzațiile în fața unui judecător; reprezintă trecerea de la faza urmăririi penale la faza de judecată în procesul penal.
T
tutelă
instituție care permite protejarea persoanei și patrimoniului minorului sub 14 ani și a celui ce a fost pus sub interdicție judecătorească; - autorizație acordată cuiva prin lege de a avea grijă de o persoană lipsită de capacitatea de a acționa independent sau de bunurile acesteia.
T
tutore
persoană care reprezintã pe minorul sub 14 ani și pe majorul pus sub interdicție.
U
ucidere
vezi omor.
U
ucidere la cererea victimei
formă distinctă de omor, caracterizată prin faptul că este comis la solicitarea expresă a victimei, în multe sisteme juridice fiind o infracțiune.
U
ultraactivitate
a unei legi penale - principiu juridic care se referă la situații în care există o schimbare legislativă între momentul comiterii faptei și momentul judecării acesteia și conform căruia o lege penală care a fost abrogată continuă să se aplice pentru faptele comise înainte de abrogare; vezi și legea penală mai favorabilă.
U
ultraj
infracțiune care constă în insultă, calomnie, amenințare ori alte acte de violență ori de vătămare corporală împotriva unui funcționar aflat în exercițiul funcțiunii.
U
urmărire penală
prima etapă a procesului penal în care autoritățile competente, cum ar fi poliția sau procuratura, investighează o infracțiune pentru a aduna probe și a stabili dacă există suficiente dovezi pentru a pune sub acuzare o persoană, cu scopul de a identifica autorii unei infracțiuni, de a stabili circumstanțele în care a avut loc și de a colecta toate probele necesare pentru a putea susține acuzațiile în instanță.