Termeni explicați pe înțelesul tuturor. Caută după cuvânt cheie sau navighează alfabetic.
prejudicii suferite de o persoană sau entitate care afectează bunurile sau patrimoniul acesteia, ca urmare a unei fapte ilicite, a unui contract neîndeplinit sau a unui accident; pot fi cuantificabile în bani și recuperate prin despăgubiri acordate de instanță sau printr-un acord între părți.
persoană obligată de a da, a face sau a nu face ceva în folosul creditorului.
pierdere a unui drept cu titlul de sancțiune sau ca urmare a neexercitării acestuia în termenul și în condițiile stabilite de lege.
denumire a unui act al unui organ executiv; – hotărâre dată de către o instanță judecătorească. decizie finală - hotărâre judecătorească ce rezolvă un conflict sau o dispută și care este definitivă și obligatorie pentru părțile implicate, fără posibilitatea de a mai fi contestată sau de a fi supusă unei revizuiri ulterioare.
hotărâre judecătorească ce rezolvă un conflict sau o dispută și care este definitivă și obligatorie pentru părțile implicate, fără posibilitatea de a mai fi contestată sau de a fi supusă unei revizuiri ulterioare.
act prin care părțile implicate în proces nemulțumite de soluția instanței de fond promovează apelul.
document de drept internațional privitor la bazele și principiile implementării unui statut de egalitate între părinți, precum și la problemele cronice din practica și teoria familiei din lumea occidentală.
mărturie, depoziție a unui martor; - relatare făcută în scris de către o persoană către un organ al administrației de stat, prin completarea unui formular; formularul pe care se face această relatare.
trimitere a unei spețe la organul competent, în temeiul hotărârii prin care un organ de jurisdicție constată necompetența sa.
infracțiune care constă în lansarea, răspândirea sau publicarea, pe timp de război, de zvonuri sau informații false, exagerate sau tendențioase, relative la situația economică, politică și socială a țării.
pierderea unor drepturi cetățenești, de exemplu: de a deține o funcție publică, de a alege, de a fi ales etc.
infracțiune care constă în însușirea, folosirea sau traficarea de către un angajat, în interesul său sau al altei persoane, a unor sume de bani sau a altor bunuri aflate în gestiunea sau în administrarea sa; sustragere de bani sau de bunuri din avutul unei persoane juridice.
fapt nepermis de legea penală; infracțiune de mai mică gravitate, care se sancționează cu amendă penală sau cu închisoare corecțională.
informare adresată unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană.
delict care constă în a aduce acuzații mincinoase împotriva unei persoane în fața instanței sau în fața unui ofițer de poliție sau în faþa altei autorități.
desfacere a unui contract prin manifestarea de voință unilaterală a uneia dintre părți.
parte a eticii care conține regulile juridice și morale pe care persoanele care exercită anumite activități publice sau private (funcționari, magistrați și alte profesii liberale) trebuie să le respecte; exemplu: deontologie medicală.
declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute personal și care aduc lămuriri în pricina respectivă; sinonim: mărturie.
excepție de la aplicarea unei reguli generale stabilite de lege, este utilizată pentru a adapta legislația la circumstanțe speciale sau temporare, asigurând astfel flexibilitatea necesară pentru a răspunde nevoilor specifice care nu pot fi prevăzute prin regulile generale.
vezi filiație.
Lasă numele, prenumele și numărul tău. Te sunăm cât putem de curând — gratuit, fără obligații.