act normativ
act prin care se stabilesc dispoziții generale obligatorii. Cel mai cunoscut act normativ este legea.
Termeni explicați pe înțelesul tuturor. Caută după cuvânt cheie sau navighează alfabetic.
Termeni cu litera A
act prin care se stabilesc dispoziții generale obligatorii. Cel mai cunoscut act normativ este legea.
act prin care mai multe persoane atestă, în fața notarului, existența unui fapt.
act care este în drept să-l efectueze organul de urmărire penală în vederea începerii acesteia.
acțiune sau document emis în cadrul unui proces judiciar, fie de către părți (reclamant, pârât), fie de către instanță sau alte autorități implicate în proces; este un instrument prin care se derulează procesul, asigurând respectarea regulilor de procedură și contribuind la soluționarea litigiului.
infracțiune care constă în săvârșirea, din motive politice, a unor acte împotriva vieții, integrității corporale a oamenilor de stat, a persoanelor care desfășoară o activitate politică.
act juridic care rezultă din voința unei singure persoane.
colecție de documente, registre etc. privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă.
manifestare publică indecentă sau cu caracter sexual explicit și care aduce ofensă la pudoare.
totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice sau juridice.
termen care se referă la hotărârile judecătorești care sunt suspectate că se bazează pe opinia personală, și nu pe legea existentă.
totalitatea bunurilor existente ale unei persoane la data decesului ei.
introducere a unei acțiuni în justiție.
cerere adresată unei instanțe judecătorești prin care se solicită constatarea sau realizarea unui drept.
acțiune prin care se urmărește valorificarea în același timp, a unui drept real și a unui drept de creanță, dacă aceste drepturi sunt efectul aceleiași cauze sau se găsesc într-un raport de conexiune ( ex. acțiunea în anulare, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract prin care se transmite un drept real imobiliar, revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii ).
când o persoană invocă dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil și cere recunoașterea acestui drept posesorului nelegitim la restituirea acestuia.
vezi proces penal.
învinuire adusă unei persoane (acuzat) că ar fi săvârșit o infracțiune.
persoană care este învinuită (în justiție) de ceva, contra căreia s-a introdus o acțiune în justiție; sinonime: inculpat, învinuit, pârât, reclamat.
persoană însărcinată (în împrejurări excepționale) cu urmărirea, trimiterea în judecată și susținerea învinuirii în fața instanței în anumite cauze penale.
luare în posesie sau acceptare a unui beneficiu.
Lasă numele, prenumele și numărul tău. Te sunăm cât putem de curând — gratuit, fără obligații.