lapidare
pedeapsă capitală care constă în uciderea condamnatului cu pietre, de către întreaga comunitate (vezi și linșaj).
Termeni explicați pe înțelesul tuturor. Caută după cuvânt cheie sau navighează alfabetic.
Termeni cu litera L
pedeapsă capitală care constă în uciderea condamnatului cu pietre, de către întreaga comunitate (vezi și linșaj).
una dintre cele două laturi ale infracțiunii care constă în manifestările exterioare prin care se realizează acțiunea sau inacțiunea și se produc urmările socialmente periculoase.
una din laturile infracțiunii care constă în atitudinea conștiinței față de faptă concepută și urmările acesteia; are ca elemente: elementul subiectiv (vinovăția), mobilul și scopul.
în filozofia occidentală, concept care se referă la o abordare rigidă, formală și strictă a normelor, regulilor și legilor, cu un accent deosebit pe respectarea formalităților și procedurilor.
principiu potrivit căruia toate organele și organizațiile de stat, funcționarii, cetățenii și ceilalți locuitori sunt obligați să respecte legea.
procedură prin care se atestă de către organul competent fie semnătura de pe un înscris ca aparținând persoanei care l-a semnat, fie conformitatea unei cópii ori a unei traduceri.
bun material transmis printr-o dispoziție testamentară; - dispoziție testamentară prin care o persoană lasă după moartea sa, cu titlu gratuit, o parte din bunurile pe care le posedă. legat universal - dispoziție testamentară prin care o persoană lasă după moartea sa uneia sau mai multor persoane totalitatea bunurilor posedate.
dispoziție testamentară prin care o persoană lasă după moartea sa uneia sau mai multor persoane totalitatea bunurilor posedate.
beneficiarul unei dispoziții cuprinse într-un testament prin care i se lasă acelei persoane, cu titlu gratuit, un întreg patrimoniu sau o fracțiune din acesta sau unul sau mai multe bunuri.
persoană care beneficiază de toate bunurile lăsate de o altă persoană prin testament.
totalitate a normelor cu caracter obligatoriu stabilite și apărate de puterea de stat.
lege promulgată de Roosevelt în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care dispunea vânzarea, închirierea sau împrumutarea oricărei categorii de mijloace militare tuturor țărilor a căror apărare era socotită vitală pentru apărarea Statelor Unite.
lege care nu poate fi eludată de cel căruia i se aplică.
(numită și lege simbolică sau „literă moartă”) normă juridică aflată formal în vigoare, dar care nu produce efecte în practică deoarece nu este pusă în aplicare și, în mod curent, nu este respectată ori sancționată.
un anumit tip de lege specială prin care se reglementează sistemul electoral, funcționarea partidelor politice, organizarea referendumului, starea de asediu și starea de urgență, legislația privind raporturile de muncă, statutul minorităților etc.
set de norme juridice ce stabilesc atât ce fapte sunt interzise (infracțiunile), cât și sancțiunile aplicabile celor care comit astfel de fapte și care asigură cadrul legal prin care societatea trage la răspundere pe cei care comit fapte ilegale, oferind garanții că sancțiunile sunt aplicate în mod just și echitabil.
norma penală care, atunci când există mai multe legi aplicabile unei infracțiuni în momente diferite, prevede dispoziții mai blânde sau mai avantajoase pentru infractor; vezi și ultraactivitate.
normă juridică recunoscută (dacă este vorba de o lege naturală) sau stabilită de o instanță politică.
lege adoptată pentru a avea efect doar pe o perioadă de timp determinată, specificată în textul acesteia, ca după expirarea termenului prevăzut, să înceteaze să mai producă efecte juridice, fără a fi necesară abrogarea acesteia.
totalitatea legilor și actelor normative dintr-un stat sau dintr-un domeniu juridic.
Lasă numele, prenumele și numărul tău. Te sunăm cât putem de curând — gratuit, fără obligații.