deontologie
parte a eticii care conține regulile juridice și morale pe care persoanele care exercită anumite activități publice sau private (funcționari, magistrați și alte profesii liberale) trebuie să le respecte; exemplu: deontologie medicală.
Termeni explicați pe înțelesul tuturor. Caută după cuvânt cheie sau navighează alfabetic.
Termeni cu litera D
parte a eticii care conține regulile juridice și morale pe care persoanele care exercită anumite activități publice sau private (funcționari, magistrați și alte profesii liberale) trebuie să le respecte; exemplu: deontologie medicală.
declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute personal și care aduc lămuriri în pricina respectivă; sinonim: mărturie.
excepție de la aplicarea unei reguli generale stabilite de lege, este utilizată pentru a adapta legislația la circumstanțe speciale sau temporare, asigurând astfel flexibilitatea necesară pentru a răspunde nevoilor specifice care nu pot fi prevăzute prin regulile generale.
vezi filiație.
procesul prin care un dosar, o informație sau un document clasificat anterior ca secret devine accesibil publicului sau persoanelor autorizate, prin eliminarea statutului de confidențialitate care îi era atribuit.
sumă ce urmează a fi plătită unei persoane pentru repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat printr-o infracțiune.
situație juridică în care o normă de drept își pierde aplicabilitatea practică prin neutilizare îndelungată, fără a fi abrogată formal.
vezi poligraf.
măsura juridică prin care o persoană sub vârsta majoratului este privată de libertate ca urmare a comiterii unei infracțiuni, în contextul sistemului de justiție pentru minori, care are reguli speciale față de cel destinat adulților, având scopul de a proteja drepturile și interesele copilului și de a favoriza reabilitarea și reintegrarea socială.
persoană ținută sub stare de arest (după ce a fost condamnată sau pentru cercetări); arestat.
persoană arestată, judecată și condamnată la pedeapsa cu închisoarea, pentru convingerile și activitățile sale politice.
deținut față de care se impune o supraveghere mai atentă și specializată din motive ca: orientare sexuală, dizabilități, tulburări psihice, etnie, infectare cu HIV sau cu alte boli contagioase, riscuri pentru siguranța penitenciarului etc.
vezi indiviziune.
procesul prin care o lege care stabilește o infracțiune (o acțiune sau omisiune ilegală) este abrogată sau modificată astfel încât acea acțiune sau omisiune nu mai este considerată o infracțiune.
discurs rostit de un orator în fața unei instanțe judecătorești, cu scopul de a convinge că un fapt oarecare săvârșit de inculpat cade sau nu cade în vreuna din prescripțiile legii; altă denumire: pledoarie.
echipament utilizat pentru monitorizarea mișcărilor și localizării unei persoane aflate sub control judiciar, arest la domiciliu sau eliberare condiționată; de obicei, este un brățară electronică atașată la gleznă și este conectat la un sistem centralizat de monitorizare (geolocalizare(d)).
acțiune săvârșită cu rea-credință, pentru a determina pe cineva să încheie un contract nefavorabil sau să admită o clauză defavorabilă într-un contract.
ansamblu de bunuri mobile și imobile care aparțin statului sau altor colectivități, pus la dispoziție publicului sau destinat unui serviciu public.
loc unde cineva, avându-și locuința principală, este ținut în evidență de autorități și își exercită drepturile cetățenești.
persoană sau o entitate care face o donație sau o contribuție voluntară de bunuri, bani sau alte resurse către o altă persoană, organizație sau cauză.
Lasă numele, prenumele și numărul tău. Te sunăm cât putem de curând — gratuit, fără obligații.