Termeni explicați pe înțelesul tuturor. Caută după cuvânt cheie sau navighează alfabetic.
Termeni cu litera D
teorie care susține că există principii și norme fundamentale de justiție, universal valabile, care provin din natura umană, rațiune sau o sursă transcendentă, și care sunt independente de legile create de oameni (cum susține pozitivismul juridic).
ansamblul de norme juridice care reglementează relațiile sociale într-un anumit stat și care sunt create, aplicate și interpretate de către autoritățile naționale ale acelui stat.
drepturile care nu au o valoare economică directă sau care nu sunt legate de bunurile materiale sau de interesele financiare ale unei persoane.
ramură a științei dreptului care se ocupă de normele juridice cu caracter represiv; vezi și drept execuțional penal.
set de norme și principii care reglementează aspectele penale în cadrul Uniunii Europene; include atât legislația națională a statelor membre, cât și instrumentele legislative și cooperarea între statele membre în domeniul penal.
ramură a dreptului penal care se ocupă de principiile și normele de bază aplicabile în toate situațiile de infracțiuni și sancțiuni penale și care stabilește cadrul general al responsabilității penale, adică regulile care determină când o persoană poate fi trasă la răspundere penală și ce consecințe juridice decurg din săvârșirea unei infracțiuni.
ramură a dreptului penal care se ocupă cu studiul și reglementarea infracțiunilor individuale și a sancțiunilor corespunzătoare acestora, concentrându-se pe descrierea și clasificarea infracțiunilor specifice prevăzute în legislația penală (cum ar fi omorul, furtul, violul, corupția) și stabilește pedepsele asociate fiecărei infracțiuni.
drept pe care o persoană îl exercită asupra unui lucru în mod direct și imediat.
concept care se referă la drepturile individuale pe care o persoană le deține în cadrul unei societăți; exemple: dreptul la proprietate, dreptul la liberă exprimare, drepturile consumatorului.
ansamblul normelor și reglementărilor adoptate de autoritățile de reglementare și legiuitori, care au ca scop prevenirea și sancționarea comportamentelor anticoncurențiale ale agenților economici.
dreptul oricărei persoane de a fi informată, sfătuită și reprezentată de un avocat în proceduri judiciare ori administrative, iar când legea prevede, de a beneficia de această asistență din oficiu sau prin ajutor public judiciar.
garanția procedurală prin care o persoană cercetată sau acuzată într-o cauză penală poate refuza să dea declarații ori să răspundă la întrebări care ar putea contribui la propria sa incriminare.
totalitatea regulilor de conduită, a normelor care, instituite sau sancționate de puterea de stat, reguli a căror respectare și aplicare este asigurată prin forța de constrângere a statului, în scopul apărării, întăririi și dezvoltării relațiilor sociale.
drepturile omului ce permit indivizilor accesul, utilizarea, crearea și publicarea conținutului digital sau să acceseze și să utilizeze calculatoare si alte dispozitive electronice sau rețele de comunicații.
document care definește drepturile și principiile dezvoltării normale a unui copil, emis la Convenția asupra Drepturilor Copilului adoptată de către Adunarea Generala a Națiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989.
seria legislațiilor privitoare la persoanele care se confruntă cu dizabilități, necesare pentru asigurarea egalității și incluziunii acestora în societate.
mijloc de probă folosit în trecut și care consta într-un duel între participanții la proces, considerându-se că divinitatea va interveni de partea aceluia care are dreptate; - termen folosit în psihologia judiciară, care se referă la disputa manifestată pe toată durata procesului penal între acuzator și apărător.
Lasă numele, prenumele și numărul tău. Te sunăm cât putem de curând — gratuit, fără obligații.